Studii Geotehnice – PAC

Studiile geotehnice pentru proiectul de autorizare de construire (PAC) sunt cea mai intâlnită formă de documentaţii geotehnice. Iar acest lucru se întâmplă, pentru că, precum spuneam şi pe prima pagină a site-ului, studiile geotehnice sunt obligatorii prin legea 50 din 1991 referitoare la executarea lucrărilor de construcţii. Studiul geotehnic face parte din proiectul tehnic si este prezentat în anexă la proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (PAC).

Dacă până acum am aflat cum depind preţurile studiilor geotehnice dar şi că locaţia nu are importanţă (putem face studii geotehnice in Braşov, Iaşi, Timişoara, Cluj, Craiova, Constanţa, Bucureşti sau oricare altă localitate din ţară), în rândurile care urmează vom detalia în ce constă un studiu geotehnic. Etapele de realizare a acestuia le-am enumerat deja, însă acum vom prezenta cele mai importante două etape ale unui studiu geotehnic:

1.1       Faza de teren a studiilor geotehnice

Prin cartarea geologico-tehnica (efectuarea de foraje geotehnice, dezveliri la calcan) a zonei amplasamentului, pe planurile existente se transpun date referitoare la:

  • stratigrafie şi tectonică;
  • fenomene fizico-geologice;
  • morfometrie şi geomorfologie;
  • lucrări de terasamente.

Datele stratigrafice şi tectonice din studiul geotehnic se obţin prin:

  • identificarea punctelor de afloriment;
  • cercetarea diferitelor formaţiuni, orizonturi şi niveluri litostratigrafice, precum şi stabilirea direcţiei şi înclinării straturilor, a accidentelor tectonice, a fisurilor şi a gradului de alterare;
  • corelarea observaţiilor efectuate;
  • colectarea probelor pentru analize de laborator.

În cazul amplasamentelor în care fundamentul geologic este situat la adâncimi mai mari decât zona de influenţă a construcţiei proiectate, se apreciază, de la caz la caz, oportunitatea cercetărilor referitoare la litostratigrafie, tectonica şi altele similare cu implicaţii directe asupra calităţii studiilor geotehnice.

Fenomenele fizico-geologice, ce pot fi prezente în studii geotehnice, se identifică prin observaţii şi cu ajutorul planului de situaţie, delimitându-se:

  • zonele de alunecari (clasificate dupa origine si activitate);
  • eroziunile de adancime si de suprafaţă;
  • crovurile, dolinele şi altele.

Elementele morfometrice (pante, denivelari) şi geomorfologice (camp, terase, versanti, lunci, conuri de dejecţie) se determină şi se delimiteaza pe planuri de situaţie, în corelare cu situaţia geologică observată în deschideri.

1.2.      Redactarea studiilor geotehnice

Etapa constă în prezentarea informaţiilor obţinute în etapele precedente ale studiului geotehnic şi va cuprinde:

a) date generale:

  • denumirea obiectivului pentru care se efectuează studiul geo, adresa amplasamentului (poziţionarea pe planul de situaţie), clientul, faza şi scopul cercetării, date de tema, lista documentelor tehnice furnizate de client (sau proiectant);
  • numele, adresa şi calitatea tuturor unităţilor care au participat la efectuarea cercetării terenului de fundare;
  • caracteristicile topografice, geomorfologice, hidrologice si seismice ale amplasamentului;

b) incadrarea prealabilă a lucrării într-o anumită categorie geotehnică;

c) sinteza informaţiilor esenţiale ale studiului geotehnic,  obţinute din investigarea terenului de fundare:

  • volumul de lucrări realizate;
  • metodele, utilajele și aparatura folosite;
  • datele calendaristice între care s-au efectuat lucrările de teren și de laborator;
  • metodele folosite pentru recoltarea, transportul si depozitarea probelor;
  • informaţiile obţinute în faza de documentare şi de recunoaştere a amplasamentului, cantitatea şi calitatea datelor preexistente privind parametrii geotehnici ai straturilor ce alcătuiesc terenul de fundare;
  • stratificația pusă in evidență;
  • nivelul apei subterane si caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);
  • caracteristicile de agresivitate ale apei subterane și, eventual, ale unor straturi de pământ;
  • eventuala existența a unor presiuni excedentare ale apei in porii pământului (față de presiunea hidrostatica);
  • rezultatele âncercărilor in laborator și pe teren;
  • fişe sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzând: descrierea straturilor identificate, rezultatele sintetice ale încercărilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrărilor standard – SPT (dacă este cazul), nivelurile de apariţie şi de stabilizare ale apei subterane (a se vedea modelul din anexă nr. ÎI.5);
  • releveele sondajelor deschise și eventuale relevee ale fundațiilor construcțiilor ânvecinate;
  • diagrame, grafice si tabele cuprinzând rezultatele lucrărilor experimentale;
  • buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice necesare studiului geotehnic;
  • planuri de situaţie cu amplasarea lucrărilor de investigare, hărţi cu particularităţile geologico-tehnice, geotehnice, geofizice şi hidrogeologice ale amplasamentului sau a unei zone mai extinse (dacă este cazul);
  • secțiuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame;
  • alte date rezultate din lucrările întreprinse.

Precum se poate vedea, studiul geo cuprinde foarte multe informaţii, foarte dependente de condiţiile locale din teren. De aceea, trebui din nou să subliniem importanţa studiului geotehnic şi tratarea acestuia cu cea mai mare importanţă. Dacă doriţi să aflaţi mai multe informaţii despre studiile geotehnice, preţ, durată sau alte detalii, nu ezitaţi să ne contactaţi.

Cere oferta de pret!
SUNA ACUM!